Acordurile colective – convenții de muncăale funcționarilor publici

This article is devoted to the presentation and analysis of legal provisions on collective agreements, that is, those agreements concluded in written form between public authorities or institutions and the legal representatives of public officials.

These agreements are similar to collective agreements regulated by law in the case of employees. They shall bear a different name for at least two reasons:

– concern the activity of public authorities and institutions and the service relations of civil servants;

– their object is strictly determined by law; it is narrower than that of collective agreements because the agreements cannot contain clauses relating to wage rights, which are laid down solely by the legislature.

The headquarters of the special regulations of collective agreements are located in the Administrative Code, approved by the Government Emergency Ordinance no. 57/2019 and in the Government Decision no. 302/2022. But at the same time, of a general nature, they are also subject to the common labour law: the Law on social dialogue no. 62/2011 and the Labour Code. 

Articolul de față este consacrat prezentării și analizării dispozițiilor legale cu privire la acordurile colective, adică a acelor convenții încheiate în formă scrisă între autoritățile sau instituțiile publice și reprezentanții legali ai funcționarilor publici.

Aceste acorduri sunt similare contractelor colective de muncă reglementate de lege în cazul salariaților. Ele poartă o denumire diferită din cel puțin două motive:

– privesc activitatea autorităților și instituțiilor publice, precum și raporturile de serviciu ale funcționarilor publici;

– obiectul lor este strict determinat de lege; el este mai restrâns decât cel al contractelor colective de muncă întrucât acordurile nu pot conține clauze referitoare la drepturile salariale, care sunt stabilite exclusiv de legiuitor.

Sediul reglementării speciale a acordurilor colective se află în Codul administrativ, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și în Hotărârea Guvernului nr. 302/2022. Dar, în același timp, cu caracter general, ele sunt supuse și dreptului comun al muncii: Legii dialogului social nr. 62/2011 și Codului muncii.