Indemnizația de neconcurență prevăzută de Codul muncii. Clarificări privind regimul fiscal al contribuțiilor obligatorii

This research aims to analyze from the perspective of the fiscal regime the transposition of an obligation regarding the non-compete benefit apparently transposed only formally in the Labour Code, but in the context of the consequences it produces it is important to clarify its implications regarding the fiscal regime towards the legal subjects in legal relationships.

The phrase non-compete benefit as it is regulated at the level of national normative acts takes the form of the employer’s protection against the possible competitive activity of the employee, but also against his intention to perform work for a competitor. In consideration of the restriction of the freedom of the employee’s right to work, he receives, as compensation, the benefit provided by law and negotiated by the parties.

At the level of the current regulations stipulated in the Labour Code, it is considered that the non-compete obligation is part of the content of the employee’s general obligation of loyalty to his employer, so the study based on data extracted from statistical databases such as the Ministry of Finance as well as the HCCJ case law regarding the settlement of some legal issues, will aim to clarify some aspects from the perspective of the fiscal regime and the consequences involving the relationship of contributors to the social insurance system.

Cercetarea de față vine să analizeze din perspectiva regimului fiscal transpunerea unei obligații privind indemnizația de neconcurență în aparență transpusă doar formal în Codul muncii, însă în contextul consecințelor pe care le produce este important să clarificăm implicațiile acesteia în ce privește regimul fiscal față de subiecții de drept aflați în raporturi juridice.

Sintagma indemnizație de neconcurență astfel cum aceasta se reglementează la nivelul actelor normative naționale îmbracă forma de protecție a angajatorului față de eventuala activitate concurențială a salariatului, dar și față de intenția acestuia de a presta munca pentru un concurent. În considerarea restrângerii libertății dreptului la muncă al salariatului, acesta primește, drept compensație, indemnizația prevăzută de lege și negociată de părți.

La nivelul reglementărilor actuale stipulate în Codul muncii se consideră că obligația de neconcurență face parte din conținutul obligației generale de fidelitate a salariatului față de angajatorul său, astfel că studiul în baza datelor extrase din baze de date statistice cum sunt Ministerul Finanțelor precum și jurisprudența ÎCCJ privind dezlegarea unor chestiuni de drept, va urmări clarificarea unor aspecte din perspectiva regimului fiscal și a consecințelor pe relația contributorilor la sistemul de asigurări sociale.