Răspunderea penală în litigiile de dreptul muncii

The criminal liability in labour law certifies the importance granted by the authorities to workers protection, not only by establishing very elaborate labour law provisions, but also by penalising those employers which do not observe the employees rights.

In order to draw clear boundaries between a minor offence and a more serious breach of law in the employers conduct, it is required a very good knowledge of the specific labour laws provisions, but also of the employers actions which, though seemingly legal, in reality, are not in accordance with the law’s provisions and its vision.

The following article will be presenting the most common cases concerning the ways the employers use to elude the legal provisions and to avoid enforcing sentences through which the employees won their non – payed wages or the right to return to the jobs they had formely and unlawfully been dismissed.

In the same article will be detailed the methods through which the employers refuse to comply with their legal obligations of taking employees on again and it will be also depicted aspects regarding working at moonlight concealed under the legal face of concluding apparent part-time contracts.

It will be underlined the evil consequences brought to society as a result of ignoring certain conducts which, although permit the employment of the unemployed workers, nevertheless encourage the exploitation of the unfair payments to those employed, due to a weak authorities reaction which should not perform only formal verification, but, before anything else, devise a very strong and articulate strategy to fight merciless against the exploitation of the employees work.

Răspunderea penală în dreptul muncii atestă importanța acordată de către autorități protecției salariaților, nu doar prin stabilirea unor prevederi legale detaliate în materia dreptului muncii, dar și prin sancționarea acelor angajatori care nu respectă drepturile salariaților.

Pentru a stabili limite clare între o conduită contravențională a angajatorului și o încălcare mai gravă a legii de către acesta din urmă, este necesară, în egală măsură, o foarte bună cunoaștere a dispozițiilor specifice dreptului muncii, dar și a acțiunilor angajatorilor care, deși sunt aparent legale, în realitate, urmăresc să încalce spiritul și litera legii.

Vor fi detaliate modalitățile prin care angajatorii refuză să se conformeze obligației de reîncadrare a salariaților nelegal concediați, precum și modalitățile prin care este folosită „munca la negru”, sub aparența încheierii unor contracte cu timp parțial de muncă.

Nu în ultimul rând, vor fi subliniate consecințele nefaste pe care le aduce societății încurajarea unor conduite care, deși permit angajarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, încurajează exploatarea muncii inechitabil plătite, desfășurate de către aceștia din urmă, în condițiile unei reacții mai curând apatice a autorităților competente nu doar să efectueze controale formale, ci, înainte de toate, să conceapă o strategie concretă și articulată de luptă împotriva exploatării muncii celor angajați aparent part-time.

În același articol vor fi expuse cazurile cel mai des întâlnite în practică cu privire la modalitatea prin care angajatorii încearcă să eludeze prevederile legale în scopul neexecutării hotărârilor judecătorești, sub aspectul drepturilor salariale câștigate de către salariați sau în ceea ce privește refuzul reintegrării salariaților ce au fost nelegal concediați.

Sentimentul de impunitate, creat la nivelul angajatorilor care folosesc „munca la negru”, trebuie eradicat sau, cel puțin, drastic limitat, în acest sens urmând a fi propuse soluții concrete pentru atingerea acestui deziderat.