În acest an, sărbătorim 20 de ani de la fondarea și apariția primului număr al Revistei Române de Dreptul Muncii.

Rememorând începuturile, menționez că susbemnatul am primit propunerea de înființare a unei publicații în specialitatea mea de la cel care a avut ideea, ce s-a dovedit perenă – avocatul Marian Florescu, unul dintre fondatorii Editurii Rosetti. Acum 20 de ani, aveam un nume, dar nu un renume. De aceea, m-am gândit că este indicat să atrag în rândul fondatorilor pe cei mai renumiți doctrinari din acele timpuri, autorii excelentului Tratat de dreptul muncii, publicat în 3 volume în anii 1978, 1979 și 1982 (la Editura Științifică și Enciclopedică), precum și ai unor importante și relevante studii și articole în materie, publicate în Revista Română de Drept: prof. univ. dr. Sanda Ghimpu (conducătoarea mea de doctorat), prof. univ. dr. Ioan Traian Ștefănescu și dr. Șerban Beligrădeanu, redactorul-șef al revistei Dreptul. Primii doi, foștii mei profesori la Facultatea de Drept a Universității din București, au acceptat fără rezerve propunerea subsemnatului, considerând, în deplină cunoștință de cauză că apariția revistei este oportună și necesară. Dl Șerban Beligrădeanu a declinat propunerea, motivând că dânsul este implicat în conducerea Revistei Dreptul, (publicație datând din anul 1871), unde își desfășura activitatea de zeci de ani, pe care a părăsit-o odată cu dispariția sa (în anul 2018), dar, manifestându-și atașamentul pentru noua publicație, chiar în primul număr din anul 2002 a semnat studiul alături de Ion Traian Ștefănescu, intitulat Considerații critice și sugestii referitoare la prevederile noului Cod al muncii. Aceeași propunere i-am făcut-o și prof. univ. dr. Andrei Popescu, fostul meu asistent de la disciplina dreptul muncii din facultate, specializat pe dreptul internațional și european al muncii. Și dânsul a acceptat fără rezerve propunerea, și chiar în primul număr al revistei a semnat studiul intitulat Concordanța legislației române a muncii cu normele Uniunii Europene.

Desigur că și subsemnatul, în dubla calitate de fondator și director, m-am numărat printre autorii primului număr al revistei cu articolul Competența instanțelor judeăctorești în soluționarea conflictelor de muncă.

Printre autorii primului număr al revistei noastre s-au aflat foarte tinerele Magda Volonciu și Raluca Dimitriu, devenite profesori universitari, nume arhicunoscute în doctrina juridică românească, membre în consiliu științific.

În decursul timpului, au publicat studii, articole, opinii în revistă: prof. univ. dr. Gheorghe Filip, de la Iași, prof. univ. dr. Romulus Gidro, de la Cluj, prof. univ. dr. Ovidiu Ținca, de la Oradea, prof. univ. dr. Marioara Țichindelean, de la Sibiu, prof. univ. dr. Dan Țop, de la Târgoviște, prof. univ. dr. Barbu Vlad și prof. univ. dr. Nicolae Voiculescu, de la București etc.

S-au afirmat în paginile pulicației tinerii: lect. univ. dr. Corneliu Bențe,  lect. univ. dr. Adelina-Oana Duțu, conf. univ. dr. Laura Georgescu, conf. univ. dr. Monica Gheorghe, conf. univ. dr. Ana Ștefănescu, conf. univ. dr. Gabriel Uluitu etc.

Revista continuă să se sprijine pe pilonii renumiți: prof. univ. dr. Raluca Dimitriu și prof. univ. dr. Magda Volonciu.

Recent, am procedat la înnoirea consiliului științific prin cooptarea domilor Anthony Ariganello – președinte și director executiv – Chartered Professionais in Human Resources – Canada, Ricardo Gabaldon Gabaldon – președinte Consejo General de los Graduados Sociales – Spania.

Colegiul de redacție cuprinde acum și doi redactori-șefi adjuncți, lect. univ. dr. Corneliu Bențe, președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii și lect. univ. dr. Adelina-Oana Duțu, consiler juridic la Institutul de Lingvistică „ Iorgu Iordan- Alexandru Roisetti” al Academiei Române.

Am considerat la momentul respectiv, convingere consolidată ulterior și menținută în prezent, că dreptul muncii este cea mai dinamică ramură a sistemului dreptului, mereu în schimbare, ce refelectă cu fidelitate transformările economice, sociale și politice din societate. Este legat direct de existența oamenilor și interesează și o sferă extinsă de persoane, aproape întreaga polulație activă. Amintim că în prezent există peste 5 milioane de angajați și sute de mii de angajatori. Și unii, și alții au membri de familie aflați în întreținere, iar cei peste 5 milioane de pesionari s-au aflat sub incidența dreptului muncii și se află acum sub cea a dreptului securității sociale, ramură desprinsă din prima.

Un alt motiv al apariției revistei a constat în necesitatea edificării unui nou drept al muncii, după anul 1990, care să reglemeneteze noile relații de muncă, specifice economiei de piață. Desprinderea de vechiul drept al muncii, racordat la economia centralizată, la instituțiile și normele juridice existente în trecut, a fost anevoioasă, desprindere realizată treptat și definitiv prin adoptarea Codului muncii din anul 2003.

În toată această perioadă au fost adoptate o serie de reglementări, unele dovedindu-se inutile, altele paralele sau contradictorii cu dispozițiile Codului muncii – Legea nr. 53/2003, act normativ modificat de nenumărate ori; numai după republicarea lui în anul 2011 a suferit 34 de modificări. Ca o consecință a acestei situații, practica angajatorilor, a inspectoratelor de muncă, a instanțelor de judecată și a altor organisme a fost oscilantă și neunitară.

De aceea, angrenarea unor discuții și dezbateri privind noile dispoziții legale sau proiecte de acte normative, prezentarea și cometarea unor hotărâri judecătorești și decizii ale Curții Constituționale în paginile revistei nu puteau și nu pot fi decât benefice, atât pentru orientarea legiuitorului, cât și pentru activitatea practică de realizare a dreptului în care sunt angrenați judecători, avocați, consilieri juridici, experți în legislația muncii și în resurse umane, alte categorii de personal, partenerii sociali – patronatele și sindicatele.

Am oferit și oferim totodată celor interesați un spațiu în care să se poată exprima, să pună în discuție problemele controversate, să formuleze soluții în spiritul legalității și al dreptății.

Am extins și continuăm colaborarea cu vecinii noștri de peste Prut, cu specialiști din Republica Moldova (de exemplu, cu regretatul prof. univ. dr. Teodor Negru, prof. univ. dr. Nicolae Romandaș, prof. univ. dr. Eduard Boișteanu, conf. univ. dr. Cătălina Scorțescu).

Ne-am propus și ne propunem să facem cunoscute normele dreptului european și internațional al muncii, conexiunea lor cu normele interne, precum și reglementările altor state, jurisprudența strină, evidențiind corelațiile și deosebirile acestora cu dreptul nostru.

În perioada imediat următoare, începând chiar cu numărul 5 din acest an, vom acorda atenția cuvenită transpunerii în dreptul național a Directivei (UE) 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană și Directivei (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor. Vor fi subliniate fidelitatea, dar și contrarietatea ori imperfecțiunea dintre normele interne și cele europene, făcând propunerile necesare.

O importantă realizare în anii care au trecut a constat în faptul că revista a căpătat valoare prin indexarea ei în 3 baze de date internaționale – HeinOnline, EBSCO, ProQuest – ceea ce a determinat creșterea interesului autorilor, cercetătorilor, cadrelor didactice, doctoranzilor, masteranzilor, a tinerilor dornici de studiu și afirmare să publice din realizările lor în revistă.

Am decis să păstrăm, în esență, structura revistei alcătuită din: Noutăți legislative; Doctrină; Poziții ale experților în legislația muncii și ale Inspecției Muncii; Jurisprudență europeană și Jurisprudență națională.

La acest nou început de drum, suntem animați de dorința ca Revista Română de Dreptul Muncii să contribuie la formarea unei doctrine eficiente și puternice care să ajute la crearea unui cadru legislativ modern, să determine aplicarea unitară a dispozițiilor legale, să sprijine jurisprudența în pronunțarea unor soluții și legale.